Odontoterapie

Caria dentară este o boală a dintelui și necesită tratament
odontoterapia

Diversele probleme ale dinţilor, de la carii simple până la complicaţii grave ale acestora, pot fi eliminate cu ajutorul tratamentelor odontologice corespunzătoare. Tratamentele presupun refacerea structurii şi a funcționalităţii dinţilor afectaţi, cu ajutorul unor materiale şi tehnici moderne, care permit obţinerea de rezultate durabile şi perfect estetice.

Simptomele cariilor sunt:

• pete maronii spre negru sau cavități dentare;
• durere suportabilă strict provocată de alimente sau băuturi reci, dulci, și care încetează odată cu îndepărtarea stimulului;
• papila interdentară iritată (zona gingivală interdentară sângerandă), care poate fi un indiciu pentru prezența cariilor interdentare;
• scămoșarea aței interdentare în cazul prezenței unei carii interdentare.

Vezi tot articolul...

 

La Dental Progress puteți beneficia de:

tratarea corespunzătoare a cariilor dentare, pentru care se utilizează cele mai bune materiale, cel mai bun sistem de adeziune fabricat de firma 3M, lider mondial în materie de adezivi, şi cea mai înaltă tehnologie;
tratarea dinţilor hipersensibili;
▪ bio-materiale care, sub obturaţiile coronare, ajută la conservarea vitalităţii dintelui;
obturaţii radiculare realizate cu sprijinul unei tehnologii moderne şi sigure;
obturaţii fizionomice fotopolimerizabile;
Nou! – obturaţii din compozit nanohibrid cu estetică extraordinară şi rezistenţă maximă;

Obturațiile reprezinta metodă de reconstrucţie a unui dinte deteriorat de carii, pentru a-i reda funcţia şi forma normală. Când execută o obturaţie, medicul dentist îndepărtează întâi ţesutul dentar afectat, curăţă zona, apoi astupă cavitatea cu material de obturaţie.

Prin sigilarea spaţiilor de pătrundere a bacteriilor, obturaţia poate preveni evoluţia cariilor dentare. Materialele de obturaţie includ aurul, porţelanul, răşinile compozite (de culoarea dintelui) şi amalgamul (aliaj de mercur, argint, cupru, staniu şi uneori zinc).

Caria reprezinta un proces distructiv cronic al tesuturilor dure ale dintelui constituind, prin complicațiile sale, cea mai frecventa cauză de pierdere a dinților. Caria dentara este cea mai frecventa afecțiune patologica care apare la om.

Semne subiective ale cariei dentare :

▪durere la excitanţi termici (rece) şi chimici (dulce, acru) şi care durează atâta timp cât durează excitantul;

 ▪modificarea de culoare a smalţului observată de pacient sub formă de pată albă cretoasă, mai ales la nivelul dinţilor frontali;

 ▪dureri la masticaţie, în special în regiunea molarilor şi premolarilor datorită presiunii exercitate de alimente asupra papilei interdentare neprotejate, în cazul cariilor proximale cu întreruperea crestei marginale;

 ▪retenţionarea resturilor alimentare în spaţiile interdentare unde există cavităţi carioase proximale;

▪ halenă fetidă în cavitatea bucală datorită fermentaţiei resturilor alimentare retenţionate în cavitatea carioasă.

Cauzele cariei dentare :

 ▪  Factorul infecțios

Cavitatea bucala conține o mare varietate de bacterii care se acumuleaza pe dinți sau gingii in special in locuri unde placa dentara este mai greu de indepărtat :

– Șanțurile si fosetele de pe suprafața ocluzala a molarilor si premolarilor

– Spațiile dintre dinți cunoscute si ca spații interproximale

▪  Factorul alimentar

Factorul alimentar este reprezentat de alimentele bogate in zaharuri sau carbohidrați. Bacteriile din cavitatea bucala transforma aceste zaharuri in acizi printr-un proces numit fermentație acida.Daca sunt lasați in contact cu dintele pentru mai mult timp, acizii vor ataca structurile dure ale dintelui (smaltul, dentina) provocand demineralizarea acestora.Cand demineralizarea continua pentru o perioada mai lunga de timp, smalțul si dentina vor pierde cantitați insemnate de substanțe minerale, lasand in urma matricea organica, extrem de moale. Datorita consistenței slabe, matricea organica se va dezintegra, formandu-se o cavitate.

▪ Terenul sau calitatea si duritatea țesuturilor dentare

Cuvantul „teren” se refera la calitatea si duritatea țesuturilor dentare (smalț, dentina, cement). Anumite boli sau tulburari genetice pot afecta calitatea smalțului sau dentinei crescand astfel riscul apariției cariilor. In asemenea situații, dinții devin mult mai vulnerabili deoarece smalțul care ii acopera nu mai poate să-i protejeze eficient. Chiar daca terenul nu este cauza primordială a apariției cariilor, el poate reprezenta un element important.

Tratamentele cu fluor s-au dovedit a fi foarte eficiente, însă sunt utile doar în stadiile incipiente ale leziunilor carioase. Fluorul pătrunde în canaliculele dentinare și întărește smalțul, crescându-i rezistența împortiva acizilor din băuturile și alimentele consumate zilnic.

Pentru a înlătura riscul fracturării pereților, în cazul leziunilor carioase extinse, este indicată refacerea conturului coronar prin cimentarea adezivă a unor restaurări indirecte

• Inlay: piesă protetică ceramică de forma unei obturații confecționată pe un model de lucru în afara cavității bucale, ce urmează a fi cimentată pe dinte
• Onlay: un inlay de dimensiuni mai mari folosit atunci când lipsește, cel puțin, unul din cei patru pereți ai dintelui

• Coroana: este un înveliș rigid (metalo-ceramic,integral ceramic, zirconiu) care va fi cimentat adeziv pe bontul restant, conferindu-i o mai mare stabilitate și rezistență în cazul unei fracturi.

Endodonţie

Un tratament de canal efectuat sub lupe, cu o izolare perfectă și prin tehnică rotativă de ultimă generație, garantează prelungirea semnificativă a vieții dintelui.
ENDODONTIE

Cu multă atenţie şi precizie, medicii noştri pot realiza obturaţii de canal care să crească semnificativ durata de viață în timp a dinţilor al căror nerv a fost scos. Procedura presupune mai multe etape – curăţarea canalelor radiculare, prepararea şi conformarea mecanică, sterilizarea şi, în final, obturarea – care trebuie să se întindă pe toată lungimea canalului radicular şi să aibă o consistenţă omogenă.

„Scoaterea nervului” este una dintre intervenţiile care necesită multă îndemânare şi experienţă din partea medicului stomatolog. În plus, o intervenţie sigură are nevoie şi de o aparatură deosebită, prin care să se realizeze localizarea precisă a apexului şi prepararea corespunzătoare a canalelor. Clinica Dental Progress se numără printre puţinele clinici stomatologice în care priceperea medicilor şi noile tehnici electronice vă garantează rezultate bune şi durabile. Izolarea perfectă cu digă, tratamentul rotativ de ultimă generație și obturarea canalelor dentare tridimensional, fac din tratamentul de canal o reușită chiar și în cazul rădăcinilor curbe, foarte greu de tratat. Tratamentul de canal reprezintă o etapă foarte importantă întrucât un tratament de canal incorect poate genera infecții și chiar pierderea dintelui tratat incorect pe canal.

Nou! – Tratament cu ace din titan cu memorie (Protaper).

Vezi tot articolul...

 

Ce este endodonția?

Termenul ”endodonție” provine din limba greacă, și este format prin alăturarea a două cuvinte ”endo” (înăuntru) și ”dontia”(dinte), așadar endodonția se ocupă cu tratamentul afecțiunilor din interiorul dintelui, mai exact cu afecțiunile pulpei dentare.
Endodonția este specialitatea medicinei dentare care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea și tratamentul patologiei pulpare.

Când este necesar un tratament endodontic?

Avem nevoie de un tratament endodontic atunci când pulpa dentară se inflamează. Cauzele imflamării pulpei dentare sunt: traumatismele dentare, obturații incorect adaptate sau carii profunde. În cazul unei amânări a intervenției, pulpa dentară se necrozează. În urma necrozei, bacteriile prezente vor avansa spre regiunea apicală a dintelul cauzând reacții apicale, determinând în timp chiar distrugerea osului prezent la nivelul dintelui respectiv (granulom dentar sau chist dentar ).

Este dureros tratamentul endodontic?

Toate manoperele vor fi realizate sub anestezie locală. În acest fel pacientului i se va asigura un confort maxim în timpul tratamentului endodontic. În cazul unor infecții apicale mai extinse, există posibilitatea ca anestezia să se instaleze mai lent. Principiul de bază după care se ghidează echipa Dental Progress este : ORICE INTERVENȚIE ASUPRA DINȚILOR SAU ȚESUTURILOR ADIACENTE SE FACE FĂRĂ NICI CEA MAI MICĂ DURERE.

După finalizarea tratamentului endodontic vor mai fi necesare și alte manopere?

În urma încheierii tratamentului endodontic, dintele trebuie restaurat cu ajutorul unor reconstituiri radiculare (pivot) și coronare (coroană). Monitorizarea periodică se face la un interval de 6 luni și constă într-un control la medicul specialist și efectuarea unei radiografii retroalveolare.

Pedodonţie

Sigilarea dinților permanenți nu presupune folosirea frezei și nici nu necesită anestezie și înlătură riscul formării cariei dentare.
pedodontia

Este uşor să avem o dantură frumoasă şi sănătoasă toată viaţa dacă a fost îngrijită şi supravegheată încă din primii ani. De aceea, un copil trebuie să fie adus în mod regulat la stomatolog, pentru a se putea acţiona preventiv împotriva oricărei posibile afecţiuni (carii, afecţiuni gingivale, anomalii dento-maxilare etc.), să i se explice cum trebuie păstrată igiena dentară şi de ce este atât de importantă.

Pentru copii, ca şi pentru adulţi, prima impresie poate fi foarte importantă. Dental Progress este locul ideal pentru o primă vizită la stomatolog a unui copil, tocmai pentru că va găsi aici o atmosfera caldă, prietenoasă, relaxantă, care se va dovedi decisivă. Va învăţa reguli de igienă şi va primi sfaturi, dar va simţi şi că se distrează.
Medicii stomatologi de la Dental Progress îi pot ajuta şi pe părinţi să aibă grijă de dantura copiilor, explicându-le ce se poate face în acest sens la diverse vârste: când apar şi când cad dinţii de lapte, de când şi cum trebuie periaţi, cum se poate evita apariţia cariilor la vârste foarte fragede, cum trebuie pregătit un copil pentru vizita la stomatolog etc.

Pedodonţia este o ramură a stomatologiei, care se ocupă cu studiul patologiei odontale (caria simplă, caria complicată, traumatisme,distrofii), parodontale şi a mucoasei orale la copii şi adolescent, precum şi cu tratamentul preveniv şi curativ al acestor îmbolnăviri. Formarea dinţilor este un proces de lungă durata care începe din săptămâna 6 viu şi se încheie post-natal, în jurul vârstei de 14-15 ani, odată cu încheierea formării apexului M12 ani (exclusiv M3)→ perturbări ale odontogenezei de cauză genetică sau mediu conduc la anomalii dentare de dezvoltare.

Vezi tot articolul...

 

Succesiunea de erupţie a dinţilor temporari:

– incisiv central temporar 6-8 luni
– incisiv lateral temporar 8-12 luni
– caninul temporar 16-20 luni
– molarul I temporar 12-16
– molarul II temporar 20- 24 luni

Succesiunea de erupţie a dinţilor permanenti:

1 – incisivii centrali inferiori
2 – incisivii centrali superiori
3 – incisivii laterali superiori
4 – incisivii laterali inferiori
5 – primii molari inferiori și superiori
6 – caninii inferiori și superiori
7 – molarii doi inferiori și superior

Ce este sigilarea?

Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dentare cu reliefuri accentuate (la scurt timp de la erupție), la pacientul cu risc cariogen crescut, dar cu igienă orală precară. Obiectivele unei sigilări constau în închiderea reliefurilor ocluzale și orale la dinții erupți pentru a se împiedica transformarea zonelor de stagnare a plăcii bacteriene în nișe ecologice de carie.

Sigilarea dentară poate avea o eficiență de până la 80% dacă este efectuată corespunzător.

Sigilarea dinților este recomandată copiilor începând cu vârsta de 6 ani, cu condiția ca dinții respectivi să nu fi fost afectați de carii.
Procedura de sigilare a dinților nu este dureroasă, nu presupune folosirea frezei și nici nu necesită anestezie, ceea ce o face extrem de ușor tolerabilă pentru cei mici.

De ce este indicat să sigilăm molarii permanenți imediat după erupție?

Accesul periuței de dinți în fosete se face destul de anevoios și cere o oarecare îndemânare, răbdare și insistență, calități minunate, dar pe care nu prea le întâlnim la un copil de 6 anișori. Resturile alimentare depozitate în șanțurile molarului vor determina ulterior apariția leziunilor carioase. Prin sigilarea șanțurilor și a fosetelor se va înlătura posibilitatea instalării leziunilor carioase în acea zonă.

În ce constă sigilarea?

Sigilarea este un procedeu complet neinvaziv, care nu doare absolut de loc și durează aproximativ 10-15 minute si care nu presupune efectuarea anesteziei și, de obicei, nici folosirea frezelor. Este o tehnică ușor de aplicat la copii, fiind foarte bine tolerată de aceștia. Condiția esențială pentru a beneficia de sigilare este ca dintele respectiv să nu prezinte leziuni carioase. Sigilarea constă în încărcarea șanțurilor și a fosetelor dinților cu materiale specifice (sigilanți). Caracteristica materialului de sigilare esta că transformă zonele ocluzale retentive ale dintelui în suprafețe netede, ușor de igienizat. Efectul profilactic poate fi mărit prin adăugarea de fluor în materialul sigilant. În acest fel se va elibera continuu fluor, care are rol protector pentru smalț.

În ce condiții este recomandată sigilarea?

Sigilarea este recomandată atunci când :
– pacientul prezintă un risc cariogen crescut
– șanțurile și fosetele prezintă colorații ale smalțului, dar la care nu s-au pus în evidență carii dentinare subiacente prin examenul clinic și radiologic
– șanțuri mult exprimate morfologic și apreciate ca zone cu risc crescut
– la copiii care consumă mari cantități de dulciuri
– la copiii care refuză fluoroprofilaxia

Avantajele sigilării:

1 – nu necesită utilizarea frezei în vederea preparării unei cavități ( tehnică noninvazivă)
2 – verificarea acoperirii și polimerizării corecte este foarte ușoara
3 – reprezintă o tehnică de rutină simplă și nenocivă
4 – pot fi reînnoite fără a cauza niciun prejudiciu dintelui care rămâne intact
5 – oferă o protecție esențială în intervalul în care există cel mai mare risc de carie
6 – excesul de sigilant sau bulele de aer pot fi ușor observate și îndepărtate
7 – efectul profilactic poate fi crescut prin adăugarea de fluor în sigilant

Dezavantajele sigilării:

1 – pentru efectuarea unei sigilări corecte este nevoie de personal calificat
2 – sigilarea se poate efectua doar pe partea ocluzală a unui dinte, în consecință nu toate suprafețele dentare pot fi sigilate
3 – efectul unei sigilări este tranzitoriu, datorită deteriorării îmbibării adezive în timp, sigilările trebuie refăcute la o anumită perioadă de timp
4 – asigură doar rolul de barieră mecanică a zonelor retentive, înlăturând riscul instalării leziunii carioase

Implanturi dentare

Tratamentul cu ajutorul implanturilor dentare reprezintă viitorul stomatologiei moderne.
implant dentar

Implanturile dentare reprezintă segmentul care a avut cea mai culminantă dezvoltare în ultimii ani în stomatologie. Limitele au fost împinse cât mai departe şi puţine sunt situaţiile în care un caz foarte complicat să nu poată fi rezolvat cu ajutorul implanturilor dentare.

Implantul dentar este o piesă din titan care reprezintă corespondentul rădăcinii dintelui.

La Clinica Stomatologică Dental Progress folosim implanturi dentare de cea mai bună calitate, făcute din cel mai pur titan, de gradul 5 şi tratate încât organismul să le perceapă ca pe o rădăcină dentară şi nu ca pe un corp străin. Din acest motiv nu există cazuri în care vreun pacient să fi respins implantul dentar, RATA DE INTEGRARE FIIND DE 100%. Implanturile dentare pe care le utilizăm sunt de ultimă generație, alese în urma unei bogate experiențe cu diverse sisteme. Când suntem întrebați: „Cât garantați în timp implanturile dentare?”, ne place să răspundem că tratamentul nostru cu implanturi dentare este făcut să reziste o viață! Desigur, dacă pacientul respectă cu strictețe indicațiile ce i se dau după intervenția chirurgicală de inserare a implantui dentar, igiena zilnică și controalele periodice!

Vezi tot articolul...

 

Dacă nu demult depindeam foarte mult de cantitatea de os existent în zona propusă pentru tratamentul cu implant dentar, acum sunt multe metode şi materiale inovatoare de regenerare osoasă care ne permit tratamentul cu implanturi dentare şi în situaţii mai grave.
ÎN IMPLANTOLOGIE MICILE DETALII FAC MARILE DIFERENŢE! Iar micile detalii ţin foarte mult de medicul implantolog şi echipa sa, dar şi de materialele folosite. De aceea auzim păreri atât de diferite. Unii pacienţi sunt speriaţi de implanturile dentare pentru că au auzit numai lucruri negative de la alţi pacienţi care descriu operaţia de inserare a unui implant dentar ca pe ceva neplăcut, în timp ce pacienţii noştri, de cele mai multe ori, spun că nu au simţit nimic nici în timpul operaţiei şi nici după dispariţia anesteziei.

În spatele unei operaţii reuşite stă foarte multă pregătire a medicului şi a echipei sale şi foarte multe cursuri de specializare. De aceea vă recomandăm să vă alegeţi cu grijă medicul implantolog, întrucât o obturaţie (plombă) pusă greşit se poate înlocui a doua zi fără probleme, în timp ce un implant dentar inserat greşit poate genera mari neplăceri, iar îndepărtarea lui poate fi foarte dificilă dacă a trecut perioada de osteointegrare.

Dr. Cosmin Dima, medicul implantolog al Clinicii Dental Progress a studiat implantologia atât în ţară, dar mai ales în străinătate şi are experienţă vastă de peste 10 ani, inserând mii de implanturi dentare.

Un mare avantaj este şi parteneriatul cu profesori de renume mondial (vezi referințe – Prof.Dr.Marcel Wainwright) care ne vin oricând în ajutor cu cele mai avizate păreri la nivel mondial.

Tratamentul cu ajutorul implanturilor dentare reprezintă o metodă modernă, complexă şi de multe ori indispensabilă de înlocuire a dinţilor pierduţi. Avantajele unui implant dentar pentru pacienţi s-au dovedit foarte importante şi numeroase: protezarea cu ajutorul unui implant dentar oferă cel mai mare grad de confort şi rezistenţă în timp, funcţionalitatea este totală, nu afectează integritatea dinţilor vecini, are un aspect natural şi igiena cavităţii bucale este mai uşor de întreţinut.

Practic tratamentul cu ajutorul implantului dentar este singura variantă fiziologică de tratament atunci când vrem să protezăm un spaţiu rămas liber în urma unei extracţii dentare. Prin intermediul implantului dentar se transmit in osul alveolar forțele masticatorii și astfel osul alveolar este stimulat să se regenereze prin resorbție și apoziție osoasă, reacție întâlnită și în cazul dinților naturali. La lucrarea clasică această regenerare osoasă nu se realizează întrucât spre deosebire de implantul dentar, care este poziționat în interiorul osului, corpul de punte este suspendat deasupra osului, fiind în contact numai cu gingia adiacentă.

Ce este un implant dentar?

Un implant dentar este un dispozitiv realizat din titan și alte aliaje, care servește drept stâlp pentru înlocuirea unui dinte care lipsește. Implantul dentar este inserat în osul maxilar sau mandibular printr-o intervenție chirurgicală. Ulterior, se așteaptă o perioadă de timp, până se stabilește o relație de legătură (osteointegrare) între implant și os, astfel ca implantul dentar să poată servi drept sprijin pentru o coroană, proteză parțială/totală fixă sau proteză mobilizabilă. El va ține loc de rădăcină, urmând ca pe acest suport artificial să se realizeze coroana dentară definitivă. Implanturile dentare pot înlocui un singur dinte sau mai mulți dinți. Protezele cu sprijin implantar au aspect asemănător dinților naturali, iar funcția dintelui lipsă este preluată de proteza cu sprijin implantar. Terapia implantară reprezintă o opțiune restaurativă cu un lung istoric clinic. Implanturile dentare păstrează integritatea structurii faciale și reduc inconvenientele asociate pierderii dinților.

Este dureroasă intervenția?

Intervenția de inserare a implantului dentar nu este dureroasă, se realizează, în cele mai multe cazuri, sub anestezie locală. Acest tip de anestezie este foarte eficient, oferindu-i medicului posibilitatea de a comunica permanent cu pacientul în timpul intervenției inserării implantului dentar. Există situații când se poate recurge la anestezie prin sedare intravenoasă, tehnică ce este folosită, de obicei, în cazul pacienților foarte anxioși sau care sunt supuși unor intervenții mai invazive și complexe de lungă durată. Anestezia generală se folosește în mod excepțional în implantolgia orală, în cazuri particulare. Durata operației de inserare a implantului dentar variază de la un minim de 45 minute până la câteva ore, în funcție de numărul implanturilor dentare ce trebuie inserate și complexitatea cazului tratat în acel moment, iar postoperator pacientul își poate desfășura activitatea absolut normal.

Avantajele majore ale implantului dentar :

– Păstrarea dinților învecinați intacți, fără ca aceștia să mai necesite șlefuire pentru realizarea unor lucrări.
– Pe lângă beneficiul evident de a înlocui un dinte lipsă, implantul dentar are avantajul de a stopa pierderea de masă osoasă (osul nu se mai resoarbe/atrofiază și este stimulat funcțional) și de a preveni alterarea profilului feței cauzat de pierderea osoasă. Acesta reprezintă probabil cea mai mare realizare față de metodele tradiționale (cum ar fi punțile dentare convenționale) care ignoră acest aspect.
– Pot rezista o viață întreagă dacă sunt îngrijite corespunzător.
– Aspectul și confortul asociate implanturilor dentare sunt excelente.
Implanturile dentare îți vor asigura un zâmbet impecabil și te vor ajuta să te simți foarte bine, contribuind la creșterea stimei de sine a pacientului.
– În multe cazuri, implantul dentar reprezintă singura soluție pentru o lucrare fixă.
Implanturile dentare sunt excelent acceptate de către organism, fiind din titan.
Implantul dentar crește calitatea vieții sociale, crește încrederea în propria persoană, prin confortul psihologic oferit.
– Un implant dentar este, în mod cert, o investiție de viitor în calitatea vieții.

Pașii premergători inserării implantului dentar :

Consult amănunțit în vederea evaluării stării de sănătate a cavității bucale, dar și a afecțiunilor generale.
Investigații radiologice constând în radiografie panoramică și efectuarea unui CT (computer tomograf) al zonei mandibulare sau maxilare în cauză, acesta oferindu-ne detalii exacte despre înălțimea, grosimea și densitatea osoasă și măsurători exacte în urma cărora putem stabili cu certitudine posibilitatea aplicării implantului dentar.

Ce reprezintă adiția de os ?

Reprezintă o procedură realizată pentru a adăuga os sau pentru a ajuta organismul Dumneavoastră să producă ţesut osos nou în zone ale maxilarului unde există resorbţie osoasă cauzată de infecţie sau zone unde există edentaţii vechi. Cea mai întâlnită întrebuinţare a adiţiei osoase este în inserarea implanturilor dentare. Grefele osoase sunt necesare în cazurile în care există o lipsă consistentă de volum osos, în ceea ce privește adâncimea, grosimea, înălţimea crestei şi lăţimea de la stânga la dreapta.

Ce reprezintă regenerarea osoasă ghidată (dirijată) ?

Manevra constă in aplicarea unui material izolator pentru a impiedica interacțiunea cu alte structuri ale substanței de adiție sau ale cheagului sanguin, cu rol in regenerarea osoasă. Ca material izolator, se folosesc membranele neresorbabile (tetrafluorura de polietilenă) sau resorbabile (colagen, polimer de acid lactic) care se așeaza in defect in contact intim sau se fixează cu micropini.

Datorită priceperii medicilor, la clinica Dental Progress veţi percepe implantul dentar ca pe o investiţie sigură în sănătatea dumneavoastră. Fie că este vorba despre un implant dentar, o proteză pe implanturi, un implant ortodontic sau orice altă lucrare, puteţi fi siguri de calitatea execuţiei şi a tuturor materialelor şi instrumentelor utilizate.

 

Protetică

Protetica pe implanturi dentare poate schimba calitatea vieții pacienților edentați.
Protetica

Protetica Dentară este acea ramură a medicinei dentare care se ocupă cu restabilirea şi menţinerea funcţiilor orale, al aspectului şi al sănătăţii pacientului ca modalitate de restaurare a dinţilor naturali şi/sau a substituirii dinţilor lipsă şi a ţesuturilor orale adiacente cu substituenţi artificiali.

Protezarea fixă reprezintă acea parte a proteticii dentare care se ocupă cu restaurarea şi/sau substituirea dinţilor cu elemente artificiale ce nu pot fi mobilizate.

Protezarea mobilizabilă reprezintă acea parte a proteticii dentare ce se ocupă cu substituirea dinţilor şi a structurilor adiacente a pacienţilor în totalitate sau parţial edentaţi cu lucrări dentare ce pot fi mobilizate în vederea igienizării.

Prin protezare scheletată cu atachementuri se înţelege o proteză, fixă sau mobilă, susţinută de stâlpi dentari cu un sistem particular compus din două sub-unităţi (ancorare primară şi ancorare secundară).

Proteza pe implanturi reprezintă acea parte a proteticii ce se ocupă cu restaurarea obţinută prin protezarea pe implanturi.

Vezi tot articolul...

 

Afecţiunile grave ale dinţilor duc, de multe ori, la pierderea totală sau parţială a danturii. Cu ajutorul tratamentelor protetice se realizează refacerea dinţilor nefuncţionali şi înlocuirea celor deja pierduţi. În urma unui examen clinic și radiologic (radiografie panoramică, computer tomograf), a unor fotografii intraorale și faciale, dar și în urma confecționării unor modele de studiu montate ulterior într-un articulator, se va stabili tratamentul protetic de către medicul specialist. Este esențială obținerea tuturor informațiilor clinice, radiologice și fotografice în vederea stabilirii unui tratament cât mai corect.

Ce reprezintă reconstituirile corono-radiculare (RCR) – pivot ?

Reconstituirea corono-radiculara (RCR-UL) – pivot – reprezinta piesă protetică frecvent metalică turnată, care are drept scop realizarea unui bont coronar, în vederea aplicării unei proteze unidentare de acoperire.

RCR-ul (pivotul) din  Zirconiu :

Este executat in laboratorul dentar conform datelor transmise de medicul stomatolog. Adaptarea si rezistența acestor RCR-uri (pivoți) este superioară, dar necesită mai mult timp pentru confecționare. Spre deosebire de pivoții prefabricați, pivoții turnați pot avea unul sau mai mulți pivoți radiculari.

Zirconiul se prelucrează total diferit aliajelor metalice, necesitând aparaturi specifice automatizate (sistemele CAD/CAM).

Are atat o rezistentă cat si o estetică excelentă dar este cu mult mai scump. Efectele cele mai bune se obțin dacă, peste pivotul din zirconiu, va fi realizată o lucrare protetică tot pe baza de zirconiu.

RCR-ul (pivotul) din fibra de sticla :

Reprezintă un pivot prefabricat a cărui adaptare si cimentare se realizează exclusiv in cabinetul stomatologic fara intervenția laboratorului dentar. Pivoții se prezintă in seturi care conțin mai mulți pivoți de diverse lungimi si grosimi. Aceștia vor avea o culoare transparentă, rezistentă foarte buna si o estetică deosebită. Cimentarea pe canale se va face cu materiale speciale de culoarea dintelui .

RCR-ul (pivotul) metalic (turnat):

Este executat in laboratorul dentar conform datelor transmise de medicul stomatolog. Se pot folosi aliaje metalice : aur, titan, crom-nichel. Adaptarea si rezistența acestor pivoți este superioară, dar necesită mai mult timp pentru confecționare. Spre deosebire de pivoții prefabricați, pivoții turnați pot avea unul sau mai mulți pivoți radiculari. Pivoții turnați pot fi executați la orice grosime, fiind modelați in laboratorul dentar in funcție de cerințele fiecarui caz in parte.

Ce reprezintă bontul protetic ?

Bontul protetic asigură suportul coroanei, este interfaţa dintre coroana şi implant şi are aceleaşi roluri ca un dinte natural; se înşurubează în implant. Se realizează din metal sau materiale fizionomice( zirconiu). Forma şi structura bontului permit tehnicianului şi medicului să aleagă varianta optimă cazului în funcţie de caracteristicile structurii anatomice şi de restaurarea definitivă aleasa. Au forme diferite, pereţii sunt netezi, finisaţi, iar lungimea variază între 1-10 mm. În zone cu exigenţe fizionomice, sau cu gingii subţiri, se foloseşte un bont estetic ,iar ceramica va fi plasată subgingival. Pentru lucrări protetice complexe, cum ar fi protezarea pe implante se pot folosi bile, capse, sisteme de bare-călăreţi, magneţi.

Ce reprezintă lucrarea metalo-ceramică ?

Lucrarea metalo-ceramică reprezinta o restaurare protetică fizionomică și rezistentă mecanic, formată dintr-o substructură metalică (coping) si o structură ceramică, imbinate prin legături chimice si mecanice.

Ce reprezintă lucrarea lucrarea provizorie ?

Lucrarea lucrarea provizorie reprezintă o lucrare temporară care se cimentează provizoriu in cavitatea bucalî, in poziția in care va fi fixată coroana definitivă, pe perioada in care lucrarea dentara este in lucru.

Care este rolul coroanei provizorii ?

– Să refacă parțial estetica arcadei dentare pe perioada confecționării lucrării definitive. Acest deziderat este cu atat mai important, cu cat dinții slefuiți sunt situați intr-o zona mai vizibilă a cavitații bucale.

– Să protejeze dinții slefuiți de variațiile de temperatură, mai ales daca aceștia nu au fost devitalizați ( nu a fost scos nervul ).

– Să restabilească parțial funcția masticatorie.

Ce reprezintă edentația?

Edentația se caracterizează prin absenţa unui sau a mai multor dinți de pe arcadă sau chiar a tuturor dinților uneia sau a ambelor arcade dentare (edentația totală) și este însoţită de perturbarea consecutivă a funcţiilor esenţiale ale sistemului orofacial: masticaţie, fonaţie, fizionomie, etc.

Consecințele absenței unuia sau a mai multor dinți pe arcadă:

• locul rămas liber în urma pierderii unuia sau a mai multor dinți se va micșora prin tendința dinților vecini de a închide spațiul
• dintele antagonist tinde să migreze vertical (creștere/alungire) spre spațiul edentat (nemaiîndeplinindu-și rolul funcțional datorită absenței dintelui corespondent, dintele de pe arcada opusa va migra)
Aceste modificări de poziție ale dinților restanți, vor conduce la :
• probleme parodontale prin apariția unor spații retentive greu de igienizat, însoțite de inflamație gingvală, care, necontrolată, va putea afecta structurile de susținere ale dințior în cauză (boala parodontală)
• tensiuni la nivelul musculaturii și, în timp, tulburări la nivelul articulațiilor temporo-mandibulare.
• probleme ocluzale (tulbuări în dinamica masticatorie prin apariția unor contacte anormale produse de migrările dentare)

Ce sunt protezele dentare / lucrările dentare?

Protezele dentare sau „dinții falși” sunt proiectați pentru a înlocui dinții lipsă. Acestea se aplică persoanelor cărora le lipsesc câțiva dinți și celor care și-au pierdut toți dinții (edentați total). De asemenea, protezele dentare arată și se comportă la fel ca și dinții naturali, dovedindu-se a fi o alternativă eficientă. O proteză dentară reprezintă un set de dinți falși atașați pe o structură din acrilat care poate fi ramforsată cu metal.

Tipuri de proteze dentare:

Dupa modul de fixare, protezele dentare se împart în:

1. Fixe (unidentare – coroane sau pluridentare – punți):

Coroanele refac morfologia unui singur dinte distrus și se fixează prin cimentare. Tot în cadrul lucrărilor unidentare mai putem include :
◦ Fațetele ceramice vestibulare (reconturare estetică )
◦ Fațetele ceramice palatinale și onlay-uri ceramice ocluzale (reechilibrare functională)
◦ Inlay-urile (încrustațiile) ceramice

Punțile dentare sunt lucrări protetice care compensează lipsa unuia sau a mai multor dinți, fiind cimentate pe dinții limitrofi unei edentații.

Lucrările fixe se pot realiza din diferite materiale
• ceramică integrală
• ceramică pe suport de zirconiu
• ceramică pe suport metalic
• metale nobile/seminobile (inestetic)
• acrilat/compozit (lucrări provizorii)

2. Mobile (protezele totale): sunt lucrări extinse, realizate în cazul edentațiilor totale care doar se sprijină pe structurile osoase ale cavității bucale

3. Mobilizabile (sunt indicate în cazul edentațiilor extinse, care nu mai permit realizarea unor punți dentare)

4. Protetica pe implanturi.

Rolul lucrărilor protetice este identic cu cel al dinţilor naturali, adică trebuie să asigure o masticaţie normală şi un aspect plăcut. În cazul pierderii parţiale a danturii, este important ca rezistenţa dinţilor naturali rămaşi să nu fie afectată prin suprasolicitare sau prin înclinare, aşa că lucrarea protetică trebuie realizată cât mai repede şi cât mai bine. O lucrare de calitate depinde în egală măsură de medicul stomatolog, de tehnicieni şi de materialele folosite.
Din acest motiv, Clinica Stomatologica Dental Progress se dovedeşte o alegere bună pentru executarea ireproşabilă a coroanelor şi punţilor dentare din diverse materiale (nobile, seminobile, ceramică), a diferitelor tipuri de proteze (fixe sau mobilizabile, cu sisteme speciale sau clasice etc.), a lucrărilor pe implanturi, a faţetărilor ceramice şi compozite, a tratamentelor de echilibrare ocluzală.

Chirurgie

Chirurgia dentară este ramura care facilitează succesul intervențiilor în cazul bolilor parodontale
Chirurgie

Tratamentul bolilor prin intervenţii operatorii (chirurgie dentară), indiferent că este pentru salvarea dinţilor, pentru pregătirea unor lucrări protetice sau pentru alte proceduri, se realizează cu succes la Clinica stomatologică Dental Progress, datorită medicilor experimentaţi şi tehnologiei avansate folosite.

În cadrul clinicii noastre vă oferă o gamă largă de servicii medicale:

1 – Realizarea extracţiilor complicate (molari de minte, dinţi incluşi,). Un dinte compromis poate constitui un focar de infecție la nivelul organismului uman, astfel, extracţia dentară poate fi considerată o manoperă de necesitate având drept scop prevenirea dezvoltării infecției.
2 – Efectuare rezecţiilor apicale. În urma acestei proceduri se va îndepărta vârful rădăcinii dintelui fiind însă păstrată porţiunea de rădăcină sănătoasă dintele va putea fi astfel restaurat şi chiar inclus într-o viitoare lucrare protetică
3 – Îndepărtarea chisturilor radiculare
4 – Odontectomii
5 – Chistectomii
6 – Chirurgie parodontală;
7 – Chirurgie plastică gingivală.
8 – Frenectomie – presupune îndepărtarea frenului lingual median, atunci când acesta afectează viața cotidiană a pacienților, în mod negativ;

Vezi tot articolul...

Extracția dentara reprezintă manopera terapeutica de îndepartare a unui dinte de pe arcadă , folosind instrumentar si tehnici specifice. Extracția dentara este o intervenție de necesitate, la care se recurge de obicei atunci cand metodele terapeutice conservatoare nu au indicație sau nu au dat rezultate. Exista si unele situații speciale care impun extracția dentara:

– Indicații legate de patologia dento-parodontală (distrucții corono-radiculare intinse, dinți cu gangrene complicate cu parodontită apicală cronică, parodontopatie marginală cronică profundă, etc)

– Indicații legate de patologia pseudo-tumorală sau tumorală de cauza dentară

– Indicații legate de patologia traumatică oro-maxilo-facială (fracturi corono-radiculare extinse, dinți aflați in focarul de fractură al oaselor maxilare)

– Indicații legate de anomaliile de număr, forma, poziție ale dinților (se recomanda stabilirea indicației de extracție in colaborare cu medicul ortodont)

– Indicații de extracție in cadrul tratamentului preprotetic

– Indicații de extracție a dinților temporari (dinții temporari care impiedica erupția celor permanenți, dinții temporari care prezintă procese carioase complicate)

Intervențiile de chirurgie orală si maxilofacială:

Chirurgia oro-maxilofacială abordează aspecte de patologie chirurgicală din regiunea cavității bucale, a craniului visceral, a feței și a regiunii cervicale.
Există o serie de intervenții de chirurgie orală care pot fi efectuate în cabinetul stomatologic, în circumstanțele în care sunt realizate toate condițiile materiale necesare efectuării unei operații sângerânde, dar și tratării unor eventuale accidente sau complicații posibile. Condițiilor materiale le este absolut indispensabilă asocierea cu o pregătire medicală și chirurgicală corespunzătoare a practicianului, care să-l protejeze pe pacient împotriva apariției unor fenomene patologice iatrogene, care de multe ori sunt mai dificil de tratat decât afecțiunea de bază pentru care s-a intervenit.
De regulă, în cabinetele stomatologie se pot practica intervenții endo-orale și, numai cu totul excepțional, intervenții asupra părților moi cervico-faciale sau ale maxilarelor.
Intervențiile de chirurgie maxilofacială se efectuează în servicii de specialitate, unde există posibilități de asigurare a unor tratamente complexe, chirurgicale și de îngrijiri postoperatorii.
Pe lângă dotarea materială corespunzătoare sunt câteva condiții de bază necesare efectuării unei intervenții chirurgicale, și anume:
asigurarea unei vizibilități perfecte asupra câmpului prin crearea unui acces cât mai convenabil
o iluminare rece, care să nu încălzească medicul sau pacientul și să nu arunce umbre asupra zonei pe care se intervine
asigurarea evacuării secrețiilor sau a sângelui fie prin folosirea aspiratorului, fie prin tamponament, pentru a nu inunda câmpul operator și a nu jena respirația pacientului
Pentru efectuarea oricărei intervenții chirurgicale este necesar un ajutor, care să asigure îndepărtarea părților moi, aspirarea secrețiilor și instrumentarea medicului. Un bun ajutor trebuie să anticipeze nevoiele medicului, pentru ca intervenția să se desfășoare în cele mai bune condiții.

Sinusurile maxilare

Sinusurile maxilare sunt cavități situate în osul maxilar, deasupra dinților molari și premolari. Sunt compuse din două cavități distincte, umplute cu aer, aflate în stânga și în dreapta cavității nazale, cât și dintr-o membrană foarte subțire care acoperă întreaga cavitate sinusală și care adăpostește sinusul propriu-zis. În urma extracțiilor dentare, dar și a infecțiilor localizate la rădăcina molarilor și premolarilor, osul se resoarbe, iar când are o grosime mai mică de 8 mm, implantarea dentară devine imposibilă.

Sinus lift

Procedura de sinus lift este o intervenție chirurgicală utilizată cu scopul de a permite inserarea ulterioară a unor implanturi. Elevarea membranei sinusale se face prin adiție de os și este necesară doar când mărimea și poziția sinusurilor nu permitinserarea implantului.
Ridicarea membranei (mucoasei) sinusale este o procedură delicată, care necesită multă atenție și precizie din partea medicului implantolog, dar care contribuie simițitor la îmbunătățirea calității vieții pacientului. Importantă atât din punct de vedere funcțional, cât și estetic, procedura de sinus lift este una inovatoare și de actualitate, care oferă opțiuni viabile pacienților ce preferă să nu folosească proteze mobile.

Elevarea sinusului maxilar se poate realiza în 2 moduri:

1. Sinus lift intern
2. Sinus lift extern

NOU !!! Sistemul INTRALIFT

Piezochirurgia sau chirurgia ultrasonică reprezintă cea mai modernă variantă chirurgicală a zilelor noastre. Sistemele rotative sunt înlocuite de anse speciale care vibrează la frecvenţe ultrasonice, reuşind să taie osul fără a-l încălzi şi fără a-l afecta. Acest lucru reprezintă un mare avantaj pentru pacient, şansele de a se umfla sau de a avea durere postoperatorie fiind mult mai mici.
Aşa se explică faptul că şi după operaţii foarte elaborate pacienţii noştri nu au nici cea mai mică neplăcere.
La Clinica Stomatologică Dental Progress folosim probabil cel mai performant aparat de piezochirurgie din lume Satelec, produs de firma Acteon.
Chitul chirurgical al acestui aparat poate fi folosit pentru RECOLTĂRI DE BLOCURI OSOASE, BONE SPLITTING sau SINUS LIFT EXTERN, marele avantaj fiind că nu taie decât în os. Odată ajuns la părţi moi aparatul devine inofensiv, riscurile unor accidente fiind mult diminuate.
Chitul INTRALIFT al aceluiaşi aparat, reprezintă un sistem ingenios de SINUS LIFT INTERN, poate cel mai puţin traumatic din lume întrucât ridică membrana sinusului maxilar cu ajutorul unor bule de aer şi apă, presiunea asupra membranei fiind uniformă şi foarte fină. Este, probabil, singurul sistem cu care poţi creşte înălţimea osului pornind de la sub 1 mm şi ajungând până la 13-15 mm în aceeaşi şedinţă.
Un mare avantaj al Clinicii Stomatologice Dental Progress este parteneriatul cu unul din inventatorii acestui sistem excepţional, Profesor Doctor Marcel Wainwright.
Prof. Dr. Wainwright împreună cu Dr. Dima şi echipa Dental Progress au susţinut o operaţie de SINUS LIFT INTERN, SINUS LIFT EXTERN, REGENERARE OSOASĂ şi inserarea de implanturi dentare, filmată şi transmisă live (vezi foto).

Parodontologie

La clinica stomatologică Dental Progress boala parodontală (parodontoza) poate fi tratată! În funcţie de gravitatea afecţiunii parodontale tratamentul poate fi medicamentos sau chirurgical.
paradontologie

Afecţiunile gingivale (gingivită şi parodontopatia) sunt o problemă frecventă, care poate cauza pierderea danturii. Cu cât sunt descoperite şi tratate mai devreme, cu atât mai mari sunt şansele de a evita complicaţiile. Prin urmare, vă recomandăm să acordaţi atenţie gingiilor sângerânde sau inflamate şi să nu amânaţi vizita la medicul stomatolog.
Inflamația gingiilor sau gingivita apare atunci când pe dinți se formează placa – o peliculă aderentă de bacterii și resturi alimentare. Dacă nu o indepărtați periodic, placa se adună rapid la marginea gingiilor, acolo unde se întâlnesc dinții cu gingiile, formând treptat depozite dure de tartru. Acesta irită și inflamează gingia, dându-i un aspect umflat și roșu și făcând-o să sângereze când vă spălați. Ignorând problema, riscați să rămâneți fârâ dinți, la un moment dat. Gingiile sângerează și din cauza unei proaste nutriții, mai ales o lipsă de vitamina C. Mai multe tulburări distincte ce sunt legate de parodontiu sunt denumite colectiv „boli parodontale”. Bolile gingiilor sunt reprezentate de infecții bacteriene ale țesuturilor și osului ce înconjoară și susțin dinții. Cele mai frecvente dintre acestea sunt gingivita și parodontoza. Gingivita este o boală care afectează doar gingia (țesutul care înconjoară dinții). Bolile gingiilor sunt progresive și se întind sub linia de inserție a gingiei, afectând țesuturile de suport ale dinților și osul, apărând parodontopatia.

Vezi tot articolul...

 

Ce este parodontoza?

Reacția gingiilor este una dintre manifestările clinice ale parodontozei, boala ce debutează de obicei după vârsta de 30 de ani, evoluează în timp îndelungat și progresiv prin apariția sângerării la periajul dinților, gingii modificate de culoare, papile inflamate desprinse de pe dinți, dureri, senzație de prurit gingival, mobilitate dentară, retracții gingivale, moment în care se instalează hiperestezia dentară, cu dureri la baza dintelui la contactul cu ceva cald, rece sau dulce. Treptat boala evoluează spre structurile profunde, gingia începe să se retragă alarmant de pe dinți, antrenând apoi și osul alveolar, și, nu în ultimul rând, apar pungile parodontale. În timp se poate ajunge la pierderea partială sau totală a dinților. Cei mai predispuși la boli parodontale sunt fumătorii, persoanele mai în vârstă, persoanele care suferă de diabet, precum şi persoanele care au o lipsă a igienei orale. Sistemul imunitar joacă un rol de protecţie, dar nu întotdeauna poate compensa agresiunea microbilor aflați în pungile parodontale.

Conform statisticilor, incidența bolii parodontale a crescut în ultimii ani, ajungând la un procent alarmant, ea devenind „boala secolului“ în medicina dentară. Astfel, aproximativ 70% din populația globului suferă de diferite forme de afectare a parodontiului marginal, fie sub forme ușoare (simple sângerări gingivale, gingivite), fie sub forme severe (parodontoză cu avulsia progresivă a tuturor dinților).
Factorii favorizanți ai apariției bolii parodontale:

Boala parodontală reprezintă afectarea parodontiului, adică a sistemului de susținere a dintelui, reprezentat de țesuturi moi și țesuturi dure. Un rol determinant în agravarea afecțiunii odată aparute îl are placa bacteriană, de fapt bacteriile ce o populează. Prezenăa plăcii bacteriene, factorul primar în etiologia bolii parodontale, este un biofilm natural, un sistem ecologic aderent la suprafața dinților, dar și în alte zone din cavitatea orală: suprafețele protezelor fixe, suprafețele obturațiilor, aparatelor ortodontice, implantele. Este un biofilm cu o structură complexă, trdimensională, într-o continuă dinamică, mată, de culoare galbuie sau cenușie, contrastând cu suprafața lucioasă a smalțului, acumulat mai ales în arii retentive, precum șanțuri și fosete, spații interdentare, marginea gingivală. Numărul total al bacteriilor din placa subgingivală este de 2 ori mai mare în stare de boală comparativ cu starea de sănătate. Din punct de vedere structural, este alcătuită din bacterii atașate la un substrat organic, cu legături complexe atât între ele, cât și între ele și substrat, formând un biofilm stratificat. Alături de bacterii, la nivelul plăcii dentare se află și celule epiteliale și leucocite.

• Igiena deficitară
• Inflamația gingiei
• Carii netratate
• Obturații incorect adaptate
• Lucrări protetice vechi
• Malpoziții dentare
• Tulburări hormonale
• Boli endocrine și de metabolism
• Fumatul, consumul de cafea, alcool
Stres, imunitate scăzută, stări biologice

Forme evolutive ale bolii parodontale:

Gingivita – prima fază a bolii, progresează foarte lent, putând fi greu identificată la început. Igienizarea corectă a cavității orale, un periaj correct și folosirea mijloacelor auxiliare de curățare a danturii și cavității orale pot duce la vindecare, întrucât gingia este perfect reversibilă.

Parodontita superficială – apare ca urmare a unei gingivite netratate. Treptat, gingia se separă de dinți, formându-se șanțuri adânci, rădăcinile dinților devin vizibile, iar dinții se mobilizează. Între gingie și dinți se creează un spațiu, inflamația extinzându-se și la nivelul osului și al fibrelor ce susțin dintele fixat în os.

Parodontita profundă – reprezintă stadiul final al bolii în care țesutul de susținere al dintelui se distruge în grade variabile. În acest stadiu, dinții își modifică poziția, devin mobile și îngreunează masticația și fonația.

Parodontita agresivă – este o formă de parodontită prezentă la pacienții tineri, de obicei până în 30-40 de ani, care au o sănătate generală bună. Se caracterizează prin distrucția rapidă a epiteliului joncțional și prin distrucția osoasă.

Condiţii dentare asociate cu boli parodontale:

Diferite modificări ale dentiţiei şi sprijinul structurilor acesteia sunt frecvent asociate cu boli parodontale, incluzând restaurări defecte, trauma ocluzală, mobilitatea dinţilor, contacte anormale și iritații locale. Aceste modificări sunt, de obicei, vizibile pe radiografia dentară.

1) Trauma Ocluzală – Ocluzia traumatică determină modificări degenerative datorate presiunilor ocluzale care sunt mai mari decât toleranța fiziologică a structurii de rezistență a dintelui. Aceste leziuni apar ca urmare a unor defecţiuni cauzate de forţa ocluzală excesivă la nivelul dinților sau de către forțe normale exercitate asupra parodontiului compromis de pierderea osoasă. Pe lângă simptomele clinice cum ar fi mobilitatea crescută, uzura suprafețelor dentare, răspunsul neobișnuit la percuție, precum și o istorie a obiceiurilor vicioase, dovezile radiologice pot sugera o creștere a mobilității dinților, inclusiv lărgirea spațiului ligamentului periodontal, lărgirea laminei dura, pierdere de masă osoasă și o creștere a numărului și dimensiunii de trabecule. Alte sechele datorate ocluziei traumatice includ hipercementoza și fracturile de rădăcini. Cu toate acestea, ocluzia traumatică poate fi diagnosticată numai printr-o evaluare clinică. Ocluzia traumatică nu produce gingivita sau parodontita, ci afectează atașamentul epitelial.

2) Mobilitatea Dentară – Extinderea spaţiului ligamentului periodontal sugerează mobilitatea dintilor, care poate rezulta din trauma ocluzală sau lipsa de suport osos ca urmare a pierderii insemnate de masa osoasă. Dacă dintele afectat are o singura rădăcina, alveola poate căpăta o forma de clepsidră. Dacă dintele are mai multe rădăcini se poate observa lărgirea spațiului ligamentului periodontal la nivelul apexului și zonei de furcație. Aceste modificări rezultă atunci când dintele se mişcă în jurul unei axe de rotaţie în jurul uneia dintre rădăcini. Lărgirea ligamentului periodontal rezultă din resorbția rădăcinii și a osului alveolar (lamina dura). În plus, imaginea radiologica a laminei dura poate apărea neclară și arată o densitate crescută (osteoscleroza). În unele cazuri, dacă trauma este extinsă, lamina dura nu poate fi observată. În cazul dinților pluriradiculari osul interradicular poate fi
redus în înălţime şi densitate, mai ales în cazul în care trauma a produs o mutare spre vestibular sau lingual a dintelui.

3) Contactele Deschise – În cazul în care fețele meziale și fețele distale ale dinților adiacenți nu sunt în contact, pacientul are contacte deschise. Această situație este dăunătoare parodontiului datorită potențialului crescut de depunere de resturi alimentare în aceste regiuni. Aceste resturi alimentare pot deteriora țesuturile moi și pot induce un răspuns inflamator ce duce la declanșarea bolii parodontale. Zonele cu contacte deschise și cu boala parodontală în stadiu incipient prezintă mai multă pierdere osoasă decât zonele cu contacte închise. Probleme similare pot urma în cazul în care există discrepanțe de înălțime a două  creste marginale adiacente sau dinți „vârf”. Aceste condiţii sunt exemple ce relevă importanța aliniamentului corect al dinților în prevenirea bolii parodontale.

4) Factori iritativi locali: – Factorii locali iritativi pot provoca sau pot agrava defectele parodontale. Depozitele de calculi previn curățarea eficientă a zonei și duc la progresia bolii parodontale. În mod similar, restaurările protetice prost adaptate pot duce și ele la acumulări de depozite bacteriene urmate de boala parodontală. De multe ori radiografiile dezvăluie astfel de situații. Ocazional, coroanele au un contur insuficient și nu protejează gingia. Datorita traumei țesuturilor poate rezulta gingivita și parodontoza. Extracția celui de-al 3-lea molar este asociată cu o depunere mai mare de placă bacteriană pe suprafața distală a molarului 2 în comparație cu restul suprafețelor dentare ale molarilor.

Parodontita juvenilă

Parodontita juvenilă este o formă agresivă, dar destul de rară, a bolii parodontale, întâlnită la copii, adolescenţi şi adulţi tineri. Poate avea o evoluţie rapidă, în unele cazuri ducând la pierderea dinţilor. Prezintă trei forme de manifestare. Forma accidentală(incidenta) se identifică la copii cu mobilitate dentară de minimum 3 mm la unul, doi sau trei dinţi. Forma accidentală este de departe cea mai răspândită. Forma localizată afectează patru sau mai mulţi dinţi, în principal incisivii şi primii molari. În această formă, pierderea osoasă se corelează cantitativ cu cronologia erupţiei dinţilor: dintele care erupe primul (incisivii sau primii molari) sunt cei mai afectaţi de pierderea osoasă. Forma generalizată afectează aproape întreaga dentiţie, incluzând caninii, premolarii şi molarii secundari. Nu este sigur dacă forma generalizată a parodontitei juvenile este o formă evoluată a parodontitei juvenile localizate. La formele generalizate trebuie luată în considerare posibilitatea diagnosticării cu sindromul Papillon-Lefevre.

Parodontita severă la adulţi :

La parodontitele avansate, pierderea osului este într-atât de avansată, încât dinţii prezintă mobilitate excesivă şi sunt in pericol de desprindere din cauza suportului insuficient. Pot fi prezente resorbţia osoasă orizontală extinsă sau defecte osoase verticale extinse. În cazul resorbţiei osoase moderate, leziunile depistate în timpul intervenţiei chirurgicale sunt mult mai avansate decât indică radiografia.

Elongarea coronară :

Reprezintă augmentarea (cresterea) suprafeței coroanei dintelui prin diferite metode terapeutice. Aceasta se realizează fie prin metode ortodontice, fie prin metode chirurgicale. Indiferent de metoda, elongarea coronară reprezintă o metoda pre-protetică in realizarea planului de tratament, iar efectul final va fi acela al unei coroane dentare mai lungi, care se preteaza unei reconstrucții protetice corecte, atat din punct de vedere funcțional, cat si estetic.

Punga parodontală :

Punga parodontală este un spațiu patologic ce se formeaza la nivelul parodonțiului, țesutul ce unește dintele de osul din jur. Intr-o pungă parodontală nu mai exista parodonțiu sanatos. Punga parodontală conține puroi, tartru, placa bacteriană. Punga parodontală este o manifestare a formei avansate de parodontoză.

Remodelare gingivală :

Reprezintă o intervenție chirurgicală care are ca scop acoperirea zonelor expuse de la baza unui dinte sau implant dentar cu o grefă gingivală.

NOU !!! Metodă modernă de chirurgie cu rezultate excepţionale inclusiv în cazul dinţilor cu mobilitate.
Boala parodontală sau „parodontoza”, așa cum este ea cunoscută de cei mai mulţi pacienţi este şi acum catalogată ca o afecţiune care nu se poate trata. La clinica stomatologică Dental Progress boala parodontală poate fi tratată! În funcţie de gravitatea afecţiunii parodontale tratamentul poate fi medicamentos sau chirurgical.
Dacă pungile parodontale au adâncimea mai mică de 4mm, în general, boala parodontală se poate trata medicamentos prin aplicarea unor soluţii medicamentoase la nivelul pungilor parodontale, după ce, în prealabil, s-a făcut un chiuretaj parodontal în câmp închis.
Dacă pungile parodontale sunt foarte adânci tratamentul medicamentos nu mai este suficient. Acesta trebuie dublat şi de o intervenţie de chirurgie parodontală care constă în decolarea gingiei de pe os, la nivelul dinţilor afectaţi şi eliminarea țesutului de granulaţie, iar apoi aplicarea unor substanţe de regenerare, dublată în cazul defectelor osoase mari şi de adiţie de os.

Dental Progress vă oferă:

▪ măsuri profilactice de prevenire a afecţiunilor gingivale
▪ tratarea cu success a gingivitelor şi a parodontopatiilor
echilibrarea ocluzală a dinţilor parodontotici
operaţii cu lambou
chiuretaj subgingival
Nou! – tratamentul cazurilor avansate de parodontoză prin operaţie cu lambou şi adiţie de os
Nou! – metodă modernă de chirurgie cu rezultate excepţionale inclusiv în cazul dinţilor cu mobilitate.

Cosmetică dentară

Albire cu până la 12 nuanțe și totul FĂRĂ DURERE, în numai o oră și numai cu sistemul revoluționar BRITE SMILE
COSMETICA DENTARA

Pentru o dantură superbă, sănătoasă şi cu un aspect cât mai natural, medicii specialişti de la Dental Progress pot corecta:
culoarea dinţilor (indiferent de factorii care au dus la nuanţe nedorite)
poziţionarea dinţilor (spaţiile interdentare, „aglomerarea” dinţilor)
dimensiunile dinţilor (aspectul eterogen)
aspectul gingiilor (gingiile prea vizibile sau în exces)
Aceste modificări sunt realizate cu ajutorul unor metode moderne, sigure şi cu rezultate spectaculoase:
▪ diverse tratamente de albire – Tratament de albire a dinţilor (la domiciliu) / Opalescence
◦ Albire în cabinet / extra boost
◦ Albire Brite Smile în cabinet 10-12 nuanţe – o oră
▪ diverse tipuri de faţetări dentare (ceramice şi de compozit)
▪ refacerea protetică din porţelan a dinţilor frontali – tatuaje, bijuterii dentare etc.
coroane total ceramice (fără suport metalic) – estetică excelentă, nu înnegresc gingia indiferent de vechimea lucrării.
Nou! – coroane ceramice pe suport de ZIRCONIU – rezistenţă extraordinară în timp.

Vezi tot articolul...

 

Ce este o coroană?

Coroana este un înveliș rigid (metalo-ceramic,integral ceramic, zirconiu) care va fi cimentat adeziv pe bontul restant, conferindu-i o mai mare stabilitate și rezistență în cazul unei fracturi. Acesta va reface estetică și funcționalitatea dintelui în totalitate.

Ce este o fațetă dentară?

O fațetă dentară reprezintă un element de actualitate în practica stomalogiei estetice și presupune aplicarea pe fața vizibilă a dinților, cu predilecție la dinții frontali a unor fațete speciale din ceramică. Rezultatele tratamentelor cu fațete dentare dau satisfacție maximă, obținându-se un zâmbet alb, strălucitor, cu dinți frumos aliniați, un Hollywood smile (vezi cazuri clinice).

Când NU sunt indicate fațetele dentare?

Fațetele dentare nu sunt indicate când dinții prezintă leziuni carioase extinse sau obturații pe o suprafață mare din corana dentară, deoarece smalțul permite o adeziune ideală a fațetei ceramice pe dinte. Atunci când smalțul este înlocuit cu compozit (în cazul unei plombe) adeziunea fațetei la dinte scade.

Zâmbet de Hollywood cu sistemul revoluționar Brite Smile

Albirea dinților este un tratament tot mai solicitat de pacienți în ultima vreme. Din acest motiv și sistemele de albire au evoluat foarte mult, devenind din ce în ce mai performante.
La Clinica Stomatologică Dental Progress puteți beneficia de rezultatele spectaculoase ale celui mai performant sistem de albire din lume – BRITE SMILE. Albirea dinților cu sistemul Brite Smile poate fi spectaculoasă, cu până la 12 nuanțe și totul FĂRĂ DURERE, în numai o oră.

Ce presupune o albire BriteSmile?

Procedeul de albire cu BriteSmile este unul simplu și fără durere. Medicul va aplica cu grijă gelul de albire pe dinții pacientului, nu înainte de a izola complet gingiile cu ajutorul accesoriilor din kit-ul BriteSmile. Acest gel conține 15% peroxid de hidrogen, procente ce reprezintă o concentrație mai mică decat alte produsele de albire existente pe piață la ora actuală, făcându-l mai sigur și mai “blând” asupra gingiilor și a smalțului dentar. Pentru activarea gelului de albire, se pornește lampa BriteSmile și timp de 20 de minute pacientul se poate relaxa în scaunul stomatologic prevăzut cu niște protecții speciale pentru spate și picioare în vederea creșterii confortului în timpul ședințelor mai lungi de tratament. După primul ciclu de 20 de minute, lampa BriteSmile se oprește, iar pacientului i se va aspira gelul de pe suprafața dentară, urmând aplicarea unei noi doze de gel și activarea lămpii pentru următorul ciclu al albirii de 20 minute. Kit-ul BriteSmile este prevăzut cu 3 cicluri de albire a câte 20 de minute fiecare, în consecință sistemul revoluționar oferă pacientului posibilitatea ca doar într-o oră zâmbetul să i se transforme într-un “Hollywood smile” autentic.
Această tehnologie se află în topul tehnologiilor utilizate de medicii clinicii Dental Progress și este una dintre cele mai avansate tehnologii în lume, mult apreciată de vedetele de la Hollywood, în primul rând, pentru confortul maxim oferit pacientului și, nu în ultimul rând, pentru rezultatele excepționale obținute în urma utilizării sistemului.

Ortodonţie

Aparatul dentar reprezintă soluția ideală pentru îndreptarea și alinierea dinților indiferent de vârstă.
ortodontia

Pentru confortul fizic şi psihic al oricărei persone, îndreptarea şi corectarea poziţiei dinţilor merită toată atenţia, încă de la apariţia dinţilor de lapte.

Din diverse motive, se întâmplă destul de frecvent ca dinţii să nu se “încalece” în mod corect, să nu fie aliniaţi cum trebuie sau poziţia lor să fie inestetică. Astfel de probleme se rezolvă cel mai bine, mai repede şi mai uşor în copilărie şi adolescenţă, când oasele maxilarului sunt încă în creştere.

În ultimii ani, tot mai mulţi adulţi au ales să urmeze tratamente de corectare a poziţiei dinţilor, nemulţumiti fiind de aspectul danturii. Tratamentul durează mai mult decât în cazul copiilor şi al adolescenţilor, dar rezultatele sunt spectaculoase.

Ortodonția este o specializare a medicinei dentare care se ocupă de corectarea anomaliilor dentomaxilare. Copiii, adolescenții și adulții au nevoie de tratament ortodontic atunci când prezintă anomalii dento-alveolare.

Tratamentul ortodontic reprezintă modalitate de indreptare a dinților, de coordonare a maxilarelor si de imbunatațire a infațișarii danturii si a modului in care aceasta funcționeaza. Tratamentul mai poate ajuta la ameliorarea sanatații pe termen lung a gingiilor, dinților, oaselor maxilare, articulației temporo-mandibulare prin uniformizarea presiunii pe toti dinții și a modului de transmitere a acestora asupra articulației temporo-mandibulare.

Aparatele fixe pot fi de mai multe feluri: cu bracket-uri metalice, ceramice sau din safir. Mai sunt şi aşa numitele aparate “invizibile” (linguale INCOGNITO, STB, EURAPIX sau Clear Alignar, Invisalign), care sunt puse pe interior şi nu se văd deloc.

Vezi tot articolul...

 

Aparatele dentare sunt clasificate în aparate fixe şi mobile, în funcţie de nevoile pacientului. În cadrul clinicii Dental Progress se folosesc metode moderne în ortodonţie, astfel încât oferim urmatoarele tipuri de aparate:

Aparatele dentare fixe:

Aparatul ortodontic metalic este cel mai des întâlnit tip de aparat dentar,iar noile tehnologii au făcut ca purtarea aparatului să fie mult mai confortabilă azi decât a fost în anii trecuți.

Aparat dentar ceramic – Sunt preferate în tot mai mare masură, întrucât sunt mai puțin vizibile decât aparatele dentare metalice. Ca și aparatele dentare metalice, aparatele ortodontice ceramice sunt confortabile și foarte eficiente în alinierea dinților. Bracket-urile ceramice sunt făcute dintr-un material transparent, motiv pentru care vizibilitatea lui pe dinte devine mult mai mică.

Aparat dentar safir – Sunt foarte transparente, puternice și rezistente și sunt mai puțin vizibile decât aparatele dentare din ceramică.

Aparat dentar lingual – Tratamentele ortodontice linguale prin tehnica Incognito se adresează oricăror probleme de aliniere dentară (înghesuire), ocluzie (muscatură) sau spațieri dentare (datorate pierderii dinților din diferite motive). Bracket-urile sunt fabricate din aur, individualizat pentru fiecare pacient. Avantajul major este cel estetic, fiind „invizibile” – avantaj crucial pentru pacienții cu o viață socială și profesională activă. De asemenea, tehnica este extrem de utilă la pacienții adulți cu ocluzie adâncă acoperită sau ocluzie inversă.

Aparatul dentar fix este cel mai utilizat, datorită procentului mare de reușită a tratamentuului, aliniând dinții cu o mai mare precizie decât aparatul mobil. În general, un aparat dentar fix este puratat aproape un an și jumatate, dar nu este o regulă. Doar medicul ortodont vă poate spune cât timp trebuie să purtați un aparat dentar.

Aparatele dentare mobile:

Sunt aparate dentare confecționate din material plastic ce stimulează creșterea oaselor și generează spațiu pentru dinții înghesuiți.

Ce anume se poate corecta prin purtarea unui aparat ortodontic?

malocluzie pe linia mediană – când centrul dinților frontali superiori nu se aliniază cu centrul dinților frontali inferiori
ocluzie încrucișată – când dinții superiori nu se potrivesc în față peste cei inferiori, la o mușcătură normală
înghesuire dentară – când există prea mulți dinți pentru a avea loc pe arcada dentară.
dinți distanțiali – spații interdentare sau „breșe edentate”, rezultat al lipsei dinților sau al dinților care nu umplu toată arcada
ocluzie deschisă – formarea unui spațiu între suprafețele ocluzale ale dinților frontali și/sau laterali, atunci când mușcați pe dinții posteriori
supraocluzie verticală (overbite) – când dinții frontali superiori ies cu mult în fața celor inferiori

   Incongruența dento-alveolară 

•  se definește ca o incongruența intre volumul maxilarelor si volumul dentar sau o nepotrivire intre spațiul necesar reprezentat de perimetrul si volumul dentar si spațiul disponibil reprezentat de perimetrul arcadei.

Aceasta neconcordanța poate fi determinta de tulburari de creștere si dezvoltare a maxilarelor, de tulburari de evoluție a dinților sau de ambele.

Se poate manifesta sub doua forme:

• DDA (dizarmonie dento-alveolară)  cu inghesuire, cand spațiul disponibil nu este suficient pentru cuprinderea tuturor dinților.

• DDA  (dizarmonie dento-alveolară) cu spațiere, cand spațiul disponibil este excedentar si se traduce prin prezența de treme si diasteme.

Radiologie

Examenul radiologic este esențial în vederea stabilirii unui plan de tratament corect
serviciu-radiologie

Radiografiile dentare au fost şi sunt în continuare indispensabile unei examinări stomatologice sigure şi complete. Ceea ce s-a schimbat de-a lungul timpului este aparatura radiologică.
Clinicile moderne au acum aparate cu sisteme speciale, care permit un nivel scăzut de radiaţii, nepericulos pentru pacient. În plus, pacientul este protejat şi cu un şort de plumb. Dincolo de faptul că sunt mai sigure, aceste aparate sunt capabile să ofere imagini de o calitate deosebită, care facilitează stabilirea unui diagnostic corect.

Fiecare examen radiologic ar trebui să producă radiografii de o calitate optimă pentru posibilitatea stabilirii unui diagnostic corect, incorporând următoarele funcții:

Radiografiile trebuie să înregistreze zonele complete de interes pe imagine. În cazul radiografiilor intraorale periapicale, trebuie să fie vizibilă întreaga lungime a rădăcinilor, cât și 2 mm din osul periapical. Când existâ dovezi ale unei condiții patologice, zona întregii leziuni plus osul ce o înconjoară vor fi vizibile pe una din radiografii. Uneori, cu toate acestea, acest lucru este dificil de realizat pe o radiografie periapicală, în acest caz poate fi necesară o proiecție ocluzală, la fel și una extraorală. Examinările bitewing trebuie să prezinte fiecare suprafaţă proximală cel puţin o dată. Radiografiile vor trebui sa aibă pe cât posibil cea mai redusă cantitate de distorsiuni. Cele mai multe distorsiuni sunt cauzate nu de curbura structurilor ce sunt examinate sau de poziționarea inexactă a filmului, ci de angulația greșită a fasciculului de raze X. Radiografiile dentare trebuie să aibă o densitate optimă şi contrast, acestea fiind esenţiale pentru interpretare. Când o radiografie este evaluate și se ia în considerare refacerea ei, medicul trebuie să determine motivul inițial al efectuării radiografiei.

Vezi tot articolul...

 

Radiografiile dentare au fost şi sunt în continuare indispensabile unei examinări stomatologice sigure şi complete. Ceea ce s-a schimbat de-a lungul timpului este aparatura radiologică.
Clinicile moderne au acum aparate cu sisteme speciale, care permit un nivel scăzut de radiaţii, nepericulos pentru pacient. În plus, pacientul este protejat şi cu un şort de plumb. Dincolo de faptul că sunt mai sigure, aceste aparate sunt capabile să ofere imagini de o calitate deosebită, care facilitează stabilirea unui diagnostic corect.

Fiecare examen radiologic ar trebui să producă radiografii de o calitate optimă pentru posibilitatea stabilirii unui diagnostic corect, incorporând următoarele funcții:

Radiografiile trebuie să înregistreze zonele complete de interes pe imagine. În cazul radiografiilor intraorale periapicale, trebuie sa fie vizibila întreaga lungime a rădăcinilor, cât si 2 mm din osul periapical. Când există dovezi ale unei condiții patologice, zona întregii leziuni plus osul ce o înconjoară vor fi vizibile pe una din radiografii. Uneori, cu toate acestea, acest lucru este dificil de realizat pe o radiografie periapicală, în acest caz poate fi necesară o proiecție ocluzală, la fel și una extraorală. Examinările bitewing trebuie să prezinte fiecare suprafaţă proximală cel puţin o dată. Radiografiile vor trebui sa aibă pe cât posibil cea mai redusă cantitate de distorsiuni. Cele mai multe distorsiuni sunt cauzate nu de curbura structurilor ce sunt examinate sau de poziționarea inexactă a filmului, ci de angulația greșită a fasciculului de raze X. Radiografiile dentare trebuie să aibă o densitate optimă şi contrast, acestea fiind esenţiale pentru interpretare. Când o radiografie este evaluată si se ia în considerare refacerea ei, medicul trebuie să determine motivul inițial al efectuării radiografiei.

Contribuții ale radiografiilor în evaluarea bolii parodontale:

Radiografiile joacă un rol esenţial în evaluarea bolilor parodontale. Acestea furnizează informaţii unice despre starea parodontiului şi o înregistrare permanentă a stării osului pe intreaga perioada de evolutie a bolii. Radiografiile ajuta clinicianul în identificarea gradului de distrugere a osului alveolar si de multe ori sunt valoroase în evaluarea unor puncte specifice. Este important să subliniem faptul că examenele clinice şi radiologice sunt complementare. Examinarea ar trebui să includă un sondaj parodontal, un indice de sângerare, diagrame de mobilitate, precum şi o evaluare a sumei de gingie ataşată. Caracteristicile care nu sunt suficient de evidențiate radiologic, sunt cele mai evidente din punct de vedere clinic, iar cele observate radiologic sunt dificil de identificat şi de evaluat clinic. Deși o radiografie poate demonstra un stadiu avansat al leziunii parodontale, alte modificări importante ale parodontiului pot fi imposibil de văzut radiologic. Prin urmare, un diagnostic complet al bolii parodontale necesită un examen clinic al pacientului combinat cu unul radiologic.

Radiografiile sunt utile mai ales în evaluarea următoarelor aspecte:

– Cantitatea de os prezent
– Starea crestelor alveolare
– Pierderea de masă osoasă în zonele de furcație
– Lăţimea spaţiului periodontal
– Factori locali care determină iniţierea sau intensificarea boli parodontale
– Restaurări incorect adaptate sau supraextinse
– Lungime rădăcinii şi morfologia
– Raport coroană — rădăcină
– Poziţia sinusului maxilar în legătură cu afectarea parodontală
– Carii
– Anodonții
– Dinți supranumerari
– Leziuni periapicale
– Resorbții radiculare
– Tumori
– Chisturi
– Factori locali care determină iniţierea sau intensificarea boli parodontale

Radiografiile pot oferi o prezentare incompletă a stării parodontiului, ele având trei limitări generale:

1. Radiografiile pot oferi o vedere bidimensională a unei situații tri-dimensionale. Deoarece imaginea radiologică nu reuşeşte să dezvăluie structura tri-dimensională, defectele osoase se pot suprapune cu pereții osului superior si pot fi ascunse. De asemenea, din cauza suprapunerii structurii dintelui, numai osul interproximal este văzut în mod clar. Modificările subtile ale imaginii rădăcinii pot indica pierderea osoasă vestibulară și orală. În plus, utilizarea de mai multe imagini realizate la angulații diferite, ca într-un set complet al gurii, permite utilizatorului să utilizeze obiectul bucal în vederea obținerii informațiilor tri-dimensionale.

2. Radiografiile arată, de obicei, distrugerea osoasă mai puţin severă decât situația prezentă clinic. Cele mai timpurii leziuni uşoare și distructive la nivel osos nu produc un număr suficient de schimbări radiologice pentru a putea fi detectate.

3. Radiografiile nu demonstrează relațiile dintre zonele de țesut dur cu cele de țesut moale şi astfel nu pot furniza nici o informaţie cu privire la adâncimea ţesuturilor moi.